Aparatul primarului

aparatul primarului

Primarul are în subordine un aparat propriu ce comunică cu locuitorii comunei.

Citeste mai mult

Hotărâri CL

hotarari cl

Hotararile CL sunt supuse votarii si se refera la buna functionare a comunitatii...

Citeste mai mult

Documente contabile

documente contabile

Aici vă sunt prezentate bugetul, bilanțul, rectificările și alte acte privind banii comunei.

Citeste mai mult

Declarații de avere

declaratie de avere si interese

Aici gasiti declaratiile de avere si interese ale membrilor CL si functionarilor publici...

Citeste mai mult

Contact

contact

Cu un singur click ne anunțați problemele comunei pe care le întâmpinați!

Citeste mai mult

Comuna Scorţaru Nou se situează cu aproximaţie în partea nord-vestică a judeţului Brăila, la aproximativ 30km de municipiul Brăila.

Comuna este străbătută de DJ 202B Gemenele - Scorţaru Nou - Sihleanu - Gurguieţi - Latinu, DC 20 Scorţaru Nou - Pitulaţi - Maximeni

Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Scorţaru Nou face parte din Câmpia Siretului Inferior, o luncă încă în formare care se deosebeşte de Bărăgan sub raport structural, morfologic şi pedologic, dar se aseamănă din punct de vedere climatic şi floristic. Câmpia Siretului Inferior este o câmpie joasă, cu multe albii părăsite, cu soluri aluviale, cu lăţimi de 25 - 30km (ca urmare a fenomenului de subsidenţă activă din cursul Siretului Inferior, fenomen evidenţiat de convergenţa râurilor, de marea aluvionare a albiilor, de gradul înalt de meandrare, de abaterea Siretului spre nord şi de numeroasele cursuri părăsite în sud) şi altitudini cuprinse între 5 – 6m la Vădeni şi 12 - 15m la Olăneasa. Spre sud, limita o formează povârnişul Câmpiei Brăilei care atinge înălţimi de 20m la Brăila şi de 5 – 6m lăngă Gemenele. La contactul cu Câmpia Râmnicului, denivelarea ajunge la 20 – 22m. Câmpia Siretului Inferior, un relief tânăr, nesecţionat de eroziunea normală, cu altitudini absolute şi energii foarte mici, în curs de perfectare a proceselor de acumulare, este caracterizată de un substrat loessic, ce se încadrează în categoria terenurilor de fundare slabe care necesită măsuri de îmbunătăţire în vederea fundării directe a construcţiilor. Câmpia a fost îndiguită pentru protecţia împotriva inundaţiilor.

Ca tip de spaţiu rural, conform Atlasului României 2006, comuna Scorţaru Nou este caracterizată ca fiind de tipul 6, mai precis, un spaţiu rural puţin populat cu economie agricolă asociativă şi comercială.

Activităţile economice s-au dezvoltat în concordanţă cu potenţialul şi resursele locale, economia locală fiind axată pe cultura plantelor şi creşterea animalelor. Studiul de faţă urmăreşte identificarea particularităţilor economice ale comunei, precum şi evidenţierea disfuncţionalităţilor, în vederea stabilirii celor mai bune direcţii de dezvoltare economică a comunei Scorţaru Nou.

În realizarea studiului s-au utilizat date din Fişa localităţii, date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Brăila, date extrase din Registrul Agricol al comunei Scorţaru Nou, informaţii furnizate de Primăria Scorţaru Nou, informaţii colectate pe teren, informaţii provenind din diferite studii realizate în comuna Scorţaru Nou (P.U.G.- comuna Scorţaru Nou 1999).        

Structura activităţilor economice a comunei Scorţaru Nou pe domenii de activitate

În urma analizei informaţiilor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila privind societăţile economice înregistrate din comuna Scorţaru Nou, pe domenii de activitate, se constată următoarele:

Domenii de activitate Număr de societăţi
Agricultură 9
Comerţ 3
Alimentaţie publică 1
Alte servicii 1
Total 14

Sursa: date furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, 2010            

Se remarcă dominanţa, din punct de vedere al numărului de unităţi înregistrate, a sectorului agriculturii, care, cu 9 societăţi înregistrate, deţine 65% din totalul societăţilor din comuna Scorţaru Nou. Pe locul 2 se situează comerţul, cu 21% din totalul unităţilor economice. Cu un procent de 7% sunt reprezentate serviciile din alimentaţie publică şi alte servicii înregistrate, fiecare cu doar 1 societate, reprezentând sectorul cel mai slab de activitate.

În total, în comuna Scorţaru Nou sunt înregistrate 14 societăţi economice cu activităţi în diverse domenii. Pe sectoare mari de activitate, situaţia se prezintă astfel:

Din diagrama anterioară reiese că din punct de vedere al numărului de societăţi economice înregistrate la Registrul Comerţului, comuna Scorţaru Nou are caracter primar, reprezentat de agricultură cu 9 societăţi înregistrate, sector ce deţine 69,23% din totalul societăţilor economice înregistrate, iar sectorul terţiar deţine doar 30,77% din totalul societăţilor înregistrate.

Analizând datele de la Oficiul Registrului Comerţului, constatăm că nu toate societăţile economice înregistrate sunt active, foarte multe din societăţile înregistrate având cifra de afaceri 0 şi 0 angajaţi. Astfel, structura pe domenii de activitate după numărul de societăţi active (număr de salariaţi şi cifră de afaceri > 0) este următoarea:

Domeniul de activitate Număr de societăţi
Agricultură 3

Sursa: date furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăia, 2010

Astfel, conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila 2010, din punct de vedere al numărului de unităţi economice active, în comuna Scorţaru Nou sunt 3 unităţi economice active în domeniul de activitate al agriculturii.

Pe localităţi şi domenii de activitate, distribuţia unităţilor economice înregistrate este ilustrată în tabelul şi diagrama următoare:

Domenii

de

activitate

Nr. de unităţi din sat Scorţaru Nou, comuna Scorţaru Nou Nr. de unităţi din comuna Scorţaru Nou Nr. de unităţi din tarlaua 113, parcela 421, comuna Scorţaru Nou
Agricultură 6   3
Comerţ 2 1  
Alimentaţie publică 1    
Alte servicii     1
Total 9 1 4

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, 2010

Din diagrama anterioară reiese că cea mai dezvoltată localitate din punct de vedere al numărului şi diversităţii de societăţi economice înregistrate este satul Scorţaru Nou. Aici sunt localizate cea mai mare parte a societăţilor şi sunt reunite activităţi din domeniul agriculturii, comerţului, alimentaţiei publice. În localităţile Pitulaţi, Sihleanu şi Gurguieţi sunt puţine societăţi înregistrate.

Motivul acestor discrepanţe în dezvoltarea localităţilor îl reprezintă diferenţele în ceea ce priveşte numărul de locuitori. Astfel, satele Gurguieţi, Sihleanu şi Pitulaţi sunt satele cu cel mai mic număr de locuitori, ceea ce face neprofitabilă activitatea unor eventuale societăţi de comercializare a diferite bunuri.

Sectorul primar

Sectorul primar este reprezentat de agricultură, silvicultură, piscicultură şi industria extractivă. În comuna Scorţaru Nou sectorul primar este reprezentat de activităţile din agricultură, reprezentând 69,23% din totalul unităţilor înregistrate din comună. Conform Atlasului României 2006, tipul de agricultură este de tip agricultură eterogenă între agricultură ţărănească şi asociaţii de proprietari relativ performante. Structura sectorului primar este prezentată în tabelul următor:

Domeniul de activitate Unităţi economice înregistrate Unităţi economice active
Agricultură 9 3

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, 2010

Deşi în comuna Scorţaru Nou sunt înregistrate 9 firme cu activităţi specifice sectorului agricol, din cele 9 doar 3 sunt active, având cifră de afaceri şi număr de salariaţi mai mare ca zero.

Agricultura

Potenţialul agricol al comunei Scorţaru Nou este reprezentat, de suprafaţa mare a terenului arabil la care se adaugă o suprafaţă semnificativă de păşuni. Terenul arabil şi păşunile reprezintă premisele care favorizează activităţile bazate pe cultura plantelor şi creşterea animalelor.

Ca tip de agricultură, conform Atlasului României 2006, comuna Scorţaru Nou se încadrează în tipul 4, adică “agricultură eterogenă - între agricultură ţărănească şi asociaţii de proprietari relativ performante”

Conform aceleaşi surse, ca tip de polarizare a spaţiilor agricole, comuna Scorţaru Nou se încadrează în tipul 6, adică „polarizare de tip oraş regional”, vizibil în jurul majorităţii centrelor urbane (efectul centurii de legume şi lactate).

Din Lista localităţii, suprafaţa totală a comunei Scorţaru Nou este de 9887ha, la nivelul anului 2008, terenul agricol ocupă o suprafaţă de 8725ha, adică 88,25% din suprafata comunei. Modul de folosire al terenului agricol al comunei la nivelul anului 2008 era următorul:

Modul de utilizare al terenurilor agricole - anul 2008

Categorii de folosinţă agricolă Suprafaţa (ha)
suprafaţa arabilă

8082

 

suprafaţa - vii şi pepiniere viticole

65

 

suprafaţa păşuni

578

 

Sursa: date furnizate de Direcţia Regională de Statistică Brăila, Fişa localităţii

Mai mult de trei sferturi din suprafaţa totală a comunei de 9887ha (adică 8725ha) sunt ocupate cu terenuri agricole, ceea ce subliniază caracterul profund agricol al acesteia.

Zona de producţie agricolă ocupă aproape întreaga suprafaţă administrativă a comunei Scorţaru Nou, dispunându-se de o parte şi de alta a văii râului Buzău, în afara nucleului de aşezări. În anul 2008, conform Fişei localităţii, în cadrul suprafeţelor agricole, primul loc este ocupat în mod evident de suprafaţa arabilă, ce ocupă 8082ha, reprezentând 92% din suprafaţa agricolă. Suprafeţe importante sunt ocupate de culturile de porumb (1.470ha), grâu (2.560ha), floarea soarelui(1.370), suprafeţe mai puţin întinse sunt ocupate de soia (770ha), plantele de nutreţ (327ha). Culturile de legume, pepeni, cartofi ocupă suprafeţe din ce în ce mai mici.

Cultura viţei de vie ocupă areale cuprinse între 49ha şi 187ha, reprezentând circa 1% din suprafaţa agricolă.

Păşunile cu o suprafaţă de 578ha, reprezintă 7% din suprafaţa agricolă totală.

Păşunile sunt repartizate de o parte şi de alta a văii râului Buzău şi sunt utilizate pentru creşterea animalelor - pe teritoriul comunei existând 2 asociaţii ale crescătorilor de animale (conform datelor furnizate de Primăria Scorţaru Nou), una de bovine şi una de ovine. Păşunile sunt de fapt pajişti utilizate pentru păşunat, au stare buna si se fac lucrai de reinsamantare a pasunilor pe 50ha..

Cine este online 

We have 28 guests and no members online

Scroll to top