Încadrarea în teritoriu

Comuna Scorţaru Nou, cu o suprafaţă administrativă totală de 10188,78 ha, este situată în partea de nord-est a judeţului Brăila, la aproximativ 30 km de Municipiul Brăila.

Comuna se învecinează cu:

• la N, N-E cu comuna Măxineni
• la E cu comuna Romanu
• la V cu comuna Salcia Tudor
• la S-V cu comuna Râmnicelu
• la S cu comuna Gemenele.

In localităţile aparţinătoare vetrele de sat sunt dezvoltate de-a lungul principalelor căi de comunicaţie rutieră.

Tipologia morfologică a satelor este determinată de forma de relief, de cursul de apa si de traseul căii de circulatie (DJ 202B).

După structura vetrei, localităţile comunei Scorţaru Nou se încadrează în categoria satelor răsfirate, unde vatra, care are un contur precis, cuprinde o parte din terenul cultivat (livezi şi podgorii).

Scorţaru Nou este o localitate tipică de campie, relieful plan determinând o dezvoltare urbanistică ordonata, cu o trama stradală rectangulară cu un prospect stradal cuprins între 11,0 - 14,0m. Zona de locuit este organizată în loturi individuale care cuprind clădirea de locuit, anexele gospodăreşti şi grădina de legume. Regimul de înălţime al cladirilor de locuit este dominant parter, cladirile fiind în general retrase de la aliniament. Satul are o forma alungită, mulată pe valea râului Buzău, dezvoltându-se perpendicular pe DJ 202 B.

Şi localităţile Sihleanu, Pitulaţii Vechi şi Pitulaţii Noi au aceeaşi configuraţie urbanistică ordonată, dezvoltându-se după o tramă stradală regulată. În cazul satului Pitulaţii Noi cursul râului nu influentează în mod evident forma şi structura aşezării.

Localitatea Gurguieţi s-a dezvoltat într-un cot făcut de râul Buzău, de-a lungul DJ 202B. În cadrul comunei, este satul cu forma cea mai neregulată având un parcelar eterogen, cu loturi variate ca suprafaţă, front stradal şi adâncime.

Centrul polarizator îl constituie localitatea Scorţaru Nou, deoarece reprezintă aşezarea cea mai mare care beneficiază în acelaşi timp şi de acces la DJ 202 B, drum ce asigură legătura cu reşedinţa de judeţ. Localitatea este străbătută şi de DJ 202 D, care facilitează relaţia cu satele Pitulaţii Noi şi Pitulaţii Vechi.

Localitatea Scorţaru Nou are rol de coordonare administrativ-economică şi socio-culturală, din punct de vedere teritorial administrativ.

Din punct de vedere funcţional nu există diferenţieri prea mari în cadrul aşezărilor, funcţia predominantă fiind cea agricolă şi creşterea animalelor.

Teritoriul comunei Scorţaru Nou este străbătut de o reţea de drumuri comunale şi săteşti, parte din ele modernizate (asfaltate), iar altele nemodernizate (pietruite).

În vederea identificării şi asigurării posibilităţilor de dezvoltare a localităţii, se impune o studiere atentă în scopul propunerii unui intravilan corespunzător şi a unor variante care să suporte unele extinderi în etapele ulterioare.

Relaţii în teritoriu

Relaţiile în teritoriu ale comunei Scorţaru Nou se realizează cu:

• comunele învecinate: între comuna Scorţaru Nou şi comunele învecinate se conturează un sistem de relaţii de cooperare, colaborare şi coordonare în vederea implementării strategiilor locale de dezvoltare, pentru conservarea patrimoniului rural şi cultural, în scopul dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare şi a infrastructurii de transport, îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale, etc.;
• cu municipiul Brăila: relaţiile sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă (navetismul), aprovizionarea cu produse şi bunuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru comercializarea în special a produselor agroalimentare (aprovizionarea oraşului care absoarbe surplusul de produse agricole şi determină specializarea agriculturii), cât şi din deplasările pentru învăţământ preuniversitar, pentru serviciile specializate din domeniul sănătăţii, pentru serviciile financiar-bancare, etc. Aceste relaţii sunt facilitate de transportul în comun organizat prin reţeaua de microbuze care circulă la interval de o oră între comuna analizată şi Municipiul Brăila;
• între satele aparţinătoare: s-a stabilit un sistem complex de relaţii de complementaritate, care include relaţii demografice, economice, social-culturale şi administrative.

Relaţiile economice

Relaţiile economice ale comunei Scorţaru Nou se realizează prin interacţiunea cu comunele învecinate, cu zonele urbane apropiate –municipiile Brăila şi Galaţi – dar şi cu străinătatea. Astfel, cu comunele învecinate se manifestă relaţii de schimburi de produse, în special agricol-zootehnice, în cadrul târgurilor săptămânale organizate în zonă.

Având în vedere distanţa redusă şi infrastructura comercială de care dispune (depozitele en-gros), municipiul Brăila devine sursă de aprovizionare cu bunuri şi produse de larg consum pentru numeroasele societăţi comerciale care funcţionează în comună. Precizăm totuşi că relaţiile cu zona urbană se realizează în dublu sens, deoarece oraşul devine piaţa de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile din comuna Scorţaru Nou. Menţionăm de asemenea că zona rurală a comunei reprezintă şi sursa de materie primă pentru unele ramuri industriale din oraş, în special în industria alimentară.

Apropierea de Municipiul Brăila, ca centru de polarizare a forţei de muncă, exercită, de altfel, o influenţă favorabilă asupra întregii vieţi economice a comunei.

Alte relaţii se desfăşoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comuna Scorţaru Nou, plecate la muncă în diferite ţări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viaţă, chiar dacă cea mai mare parte a investiţiilor sunt orientate în construcţia de locuinţe şi cumpărarea de bunuri, prea puţine fiind direcţionate în domeniul antreprenoriatului.

Relaţii demografice

În perioada anterioară anului 1989, eliberarea unui mare volum de forţă de muncă din ramurile agricole a determinat intense mişcări de populaţie din zonele rurale spre oraş, pe de o parte, dar şi de migrări spre zonele deficitare ale ţării, pe de altă parte. În present asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenire în zonele de origine şi angrenarea populaţiei în activităţi agricole cu eficienţă scazută.

Inexistenţa locurilor de muncă în domeniul industrial şi lipsa capitalului pentru dezvoltarea unei agriculturi competitive, lipsa posibilităţilor de calificare cât şi nivelul relativ modest al dotărilor comunelor au determinat o mare parte din tineret să se mute în oraşe ( Brăila, Galaţi, Constanţa, Bucureşti, Iaşi) sau să emigreze în căutarea unui loc de muncă bine remunerat.

• Prev
• Next